Posts Tagged ‘generatia cu cheia la gat’

Jocuri si jucarii din copilarie, ce nu vor fi nicicand uitate

Jocuri si jucarii din copilarie, ce nu vor fi nicicand uitate

Chiar daca sunt deja un adult in toata firea (cel putin asa doresc eu sa cred), nu m-as da niciodata in laturi de la un fazan, un joc de Remi, si flori fete sau baieti..stiti voi, acele jocuri si jucarii din copilarie care ne tineau activi de dimineata pana seara (despre copilarie am mai scris AICI si AICI). Ambii mei parinti au muncit din greu, pentru ca mie si fratelui meu sa nu ne lipseasca niciodata esentialul. Totusi pot spune ca am fost un copil norocos, deoarece sunt de parere ca am avut mult mai mult decat strictul necesar. Aveam de-a jucarii, incat mama le tinea ascunse in camara ca sa nu le imprastiem in toata casa. Preferatele mele erau animalutele de plus si papusele, insa nu imi displaceau nici masinutele si soldateii de plastic ai fratelui meu. Imi placea sa fac mobilier pentru papusi din cutii adunate de la magazin, le croiam haine, si le dadeam in obraji cu rujul mamei. Cand eram in toane bune cu fratele meu, jucam Comoara lui Piticot, Nu te supara frate, faceam cazemate pentru soldati, si faceam modele din plastilina (niciodata nu ne plictiseam). Cand eram pedepsiti de catre parinti si nu aveam voie sa ne scoatem “sacul” cu jucarii afara, ne jucam interpretand diferite personaje. Joaca de-a Mama si Tata (insa nu cum se joaca copiii de azi de-a Mama si Tata), vanzatoarea si clientul (pe atunci nu era criza, iar banii se gaseau in toti copacii si boschetii din fata blocului), invatatoarea si elevul, sau imitand diferite personaje din desenele animate. Tin... Citeste mai mult »

Nici o zi din copilarie, fara un semn de buna purtare

Nici o zi din copilarie, fara un semn de buna purtare

Nici o zi din copilarie, fara un semn de buna purtare.. asa pot spune ca se intampla pe vremea cand era la putere generatia cu cheia la gat. Copacii escaladati pana in varfuri, furatul de flori din gradinile vecinilor, avantul luat in leaganele de fier din parc, jucatul cu sageata din dop de sticla si ac, prastia cu calibre, sau cutia din metal cu carbit.. toate aceste activitati, era imposibil ca macar o data, sa nu ne trimita la mama bocind. Ce-i drept, eu eram mai cumintica de fel.. insa tot am avut grija sa-mi fac destule semne de buna purtare, pe care sa nu le uit toata viata mea. Poate suna ciudat, insa nu regret nimic din ce am facut in acele timpuri. Sunt sigura ca multi dintre voi, ati avut in copilarie varsat de vant, pojar, rubeola, sau cum i-o mai spune. Si ce va spunea mama de fiecare data cand va scarpinati cu pofta?! “Nu te mai scarpina, ca o sa-ti ramana semne!” ..asa este?! Asa imi repeta si mie mama continuu (cand luasem si eu bubitele de la fratele meu), dar cine credeti ca avea grija sa o asculte..ma scarpinam de zor, ah si tare bine mai era! Asa se face, ca m-am pricopsit cu vreo trei cicatrici de mai mare frumusetea, chiar pe fata. De fiecare data cand ma privesc in oglinda, imi este imposibil sa nu-mi amintesc de copilarie. Cioara, cioara ia un dinte de lapte, si da-mi unul de otel. De fiecare data cand imi cadea un dinte de lapte, tin minte ca mama iesea impreuna cu mine in balcon, si ajutata de mana ei aruncam cu putere dintele peste bloc... Citeste mai mult »

Despre copilarie, adolescenta, si generatia cu cheia la gat

Despre copilarie, adolescenta, si generatia cu cheia la gat

Va multumesc foarte mult pentru parerile voastre pozitive, primite la articolul in care va spuneam cate ceva despre copilarie. Cred ca a fost cel mai comentat articol scris de mine vreodata.. ceea ce mi-a dat impresia ca va place foarte mult sa va regasiti in aceste povesti, si sa va amintiti de acele zile minunate. Din acest motiv, am decis sa incep o serie de articole in care sa ne amintim de generatia cu cheia la gat. Nu stiu in ce zi si la ce ora voi posta aceste articole, insa voi continua sa le scriu pana o sa spuneti voi STOP! Cu bune si cu rele, dupa parerea mea nu cred ca va mai exista in anii ce vor veni, o copilarie atat de perfecta. De aceea consider ca ar trebui sa ne amintim si sa vorbim mai des despre ea (stim doar ca amintirile frumoase, sunt hrana pentru suflet). Despre copilarie si adolescenta, eu as putea sa scriu o carte infinita. Am 1001 de amintiri frumoase intiparite bine in memorie, si cred ca nici sa vreau nu le-as putea uita vreodata. Daca tot va mai intrebati cine este mofturiciul din poza de mai sus, va spun ca eu sunt in piele si oase! Voi incerca ca la fiecare articol din categoria generatia cu cheia la gat, sa folosesc poze reale din copilarie. Aceasta poza este facuta la taierea din mot (sunt sigura ca si unii dintre voi aveti poze de la acest eveniment atat de haios). Daca sunteti curioase sa aflati ce am ales de pe tava, va spun eu imediat.. Cartea (chiar mi-a placut si imi place sa invat), Banii (nici nu imi imaginez de ce i-am ales), si Oglinda... Citeste mai mult »

Leapsa: Cand eram mica

Leapsa: Cand eram mica

Aveam in plan acest articol de prea mult timp, asa ca astazi o sa va mai povestesc cate ceva despre mine (mai bine spus, despre copilaria mea). Din pacate nu mai retin de unde am preluat aceasta Leapsa, insa mi-a placut foarte mult deoarece mi-a amintit de frumoasa si neegalabila copilarie a generatiei cu cheia la gat. Daca intrebati cine este maimutica aceea dragalasa din poza, raspunsul este EU (vai ce modesta sunt). Sunt sigura ca aproape toti care faceti parte din generatia cu cheia la gat, aveti o astfel de poza. Stand tantosi in banca, cu abecedarul in fata, si cu privirea mandra catre obiectiv..parca toata lumea era a noastra. Tin minte ca aceasta poza, a costat-o pe mama vreo 5000 de lei (o suma destul de maricica). Buuuun, sa incepem confesiunile.. ● Ce raspundeai la intrebarea: ce vrei sa te faci cand vei fi mare? Foarte greu acest raspuns! La inceput, ca aproape toate fetele, imi doream sa fiu cantareata. Apoi a fost o vreme cand ma vedeam un mare detectiv (chiar daca nu vazusem Sherlock Holmes). Iar cand am crescut mai mare, vroiam sa fiu un fel de falsificatoare de acte. Da da, ati citit bine, falsificatoare de acte! Cand eram pitic, imi doream sa obtin cat mai multi bani pentru diferite jucarii, asa ca mi-a venit o idee geniala cum sa procedez sa ma “imbogatesc” rapid si fara un gram de efort. Pe o coala de hartie, scriam numele tatalui si a mamei, si textul “Prin semnatura noastra, ne angajam sa iti dam suma de 200 lei”. Ii puneam sa... Citeste mai mult »